Ministerul Energiei a primit o singură ofertă la licitația prin care vrea să contracteze consultanți externi care să sprijine instituția în gestionarea fondurilor nerambursabile de peste 15 miliarde de euro pe care România le are la dispoziție din partea Uniunii Europene pentru finanțarea de investiții în energie, prin așa-numitul Fond de Modernizare, bani care trebuie absorbiți până în 2030.
Ministerul Energiei angajează consultanți externi care să sprijine instituția în gestionarea fondurilor nerambursabile de peste 15 miliarde de euro pe care România le are la dispoziție din partea Uniunii Europene pentru finanțarea de investiții în energie, prin așa-numitul Fond de Modernizare, bani care trebuie absorbiți până în 2030.
Ministerul Energiei a semnat încă 9 contracte de finanțare cu operatorii de rețele de distribuție a energiei electrice, prin care aceștia vor primi noi subvenții din Fondul de Modernizare al UE, în valoare totală de aproape 88 milioane euro, pentru investiții în dezvoltarea, modernizarea și întărirea rețelelor.
Datele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) arată că un număr de circa 50 de entități juridice, în principal societăți comerciale, dar și autorități locale și județene, dețin sau sunt pe cale de a obține licențe de exploatare de ape geotermale.
Majorarea nivelului de ambiție al țintelor UE de decarbonare a sectorului energetic, care face necesară înmulțirea și accelerarea proiectelor de construire de unități de producție de energie regenerabilă, face ca România să aibă nevoie, până la finalul deceniului, de 20.000 de locuri noi de muncă în sectorul operării de parcuri eoliene și fotovoltaice, potrivit Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA) și Asociației Industriei Fotovoltaice din România (RPIA).
Operatorii de distribuție a energiei electrice E-Distribuție Muntenia și E-Distribuție Banat, controlați de grupul italian Enel și pe cale să fie cedați grecilor de la PPC, au semnat cu Ministerul Energiei contracte de finanțare nerambursabilă prin Fondul pentru Modernizare al UE, în valoare totală de 122,8 milioane lei cu tot cu TVA, pentru modernizarea rețelelor de distribuție în județele Ilfov și Timiș.
România a obținut o finanțare suplimentară de 1,1 miliarde de euro din Fondul pentru modernizare al UE, bani ce vor fi investiți în noi capacități de producție a energiei electrice din surse regenerabile, în proiecte de încălzire urbană și de infrastructură de gaz, pentru a înlocui energia pe bază de cărbune.
Primăria Reșița vrea să construiască cu fonduri UE un parc fotovoltaic cu putere instalată de peste 20 MW, pe o pășune de aproape 30 de hectare din extravilanul municipiului, precum și o stație de transformare prin care centrala solară să fie conectată la sistemul energetic național (SEN).
Forajele de prospectare a terenurilor pe care urmează să se construiască capacități de producție de energie electrică și de hidrogen din surse regenerabile se vor putea face fără documentații de urbanism, potrivit unui proiect de modificare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții, adoptat de Camera Deputaților în calitate de cameră decizională.
nvestițiile în anumite obiective din domeniul gazelor naturale și energiei nucleare vor putea fi declarate drept "durabile" din punct de vedere climatic, cu unele condiții, a decis Comisia Europeană.
Comisia Europeană a aprobat, luni, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, harta pe baza căreia în România se vor acorda ajutoare regionale în perioada 1 ianuarie 2022 - 31 decembrie 2027, în cadrul Orientărilor revizuite privind ajutoarele de stat regionale.
Pentru prima dată în ultimii zece ani, companiile din UE și-au redus investițiile generale în cercetare și dezvoltare, în principal în urma impactului pandemiei și al scăderii investițiilor în R&D în sectorul auto și în industria aerospațială și a apărării.
România a încasat la începutul săptămânii prima plată, în valoare de aproape 23 milioane euro, din așa-numitul Fond de Modernizare al UE, alimentat cu bani din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) a căror scumpire galopantă din ultimii doi ani a pus presiune mare pe prețurile la energie electrică în Europa, Fond destinat modernizării sistemelor energetice din statele membre mai sărace.
Brigada Antitero a Serviciului Român de Informații (SRI), în parteneriat cu alte structuri din SRI și cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) din MAI, vrea să construiască un centru de "intervenții multi-risc" în București, pe un amplasament din cadrul bazei sale de pe strada Niagara din sectorul 1 al Capitalei, proiectul urmând să fie finanțat din fonduri UE nerambursabile.
Comisia Europeană a amendat trei bănci de investiții, Bank of America Merrill Lynch, Crédit Agricole și Credit Suisse, cu circa 28,5 milioane de euro, pentru încălcarea reglementărilor europene antitrust prin formarea unui cartel pe piața obligațiunilor.
Uniunea Europeană va prezenta săptămâna viitoare condițiile necesare pentru ca transporturile, industria și clădirile să fie clasificate ca investiții durabile, dar va amâna decizia dacă gazele naturale și energia nucleară ar trebui să fie incluse în categoria energiei verzi, potrivit unui document văzut de Reuters, scrie News.ro.
Cea mai mare creștere a fost consemnată pe segmentul de furnizare, unde EBITDA s-a majorat de peste 5 ori, de la 15 la 82 milioane euro. Noul business Enel X, legat de electromobilitate și constând în principal în stații de încărcare a mașinilor electrice și hibrid, și-a sporit profitul operațional cu 50%, de la 6 la 9 milioane euro.
Uniunea Europeană și China au semnat miercuri un acord în domeniul investițiilor, care ar urma să îmbunătățească accesul pe piața chineză al investitorilor europeni, oferindu-le acestora condiții corecte. Acordul a fost finalizat după 7 ani de negocieri, notează Bloomberg.
Mai multe organizații profesionale, printre care unele ale antreprenorilor în construcții, auditorilor energetici și producătorilor de materiale termoizolante, cer viitorului Guvern să majoreze de mai mult de 3 ori, de la 1,2 la 4 miliarde euro, alocarea de fonduri UE din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) post-COVID 19 pentru investiții în sporirea eficienței energetice a clădirilor.
Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri a comandat un studiu de evaluare a potențialului tehnico-economic al resurselor de energie regenerabilă din România, în baza căruia să fie revizuită și completată legislația primară națională în vederea transpunerii normelor comunitare în domeniu, după ce Comisia Europeană a caracterizat drept "neambițioasă" ținta națională de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate la 30,7% până în 2030, inclusă în Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) al țării.
Proiectul Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) al României, ce urmează a fi finanțat din fonduri UE de peste 30 miliarde euro destinate sprijinirii recuperării economice a statelor UE afectate de pandemia COVID-19, prevede un buget estimat de investiții de 1,55 miliarde euro în domeniul Energie și tranziție verde.
Guvernul vrea să adopte Strategia energetică națională prin ordonanță de urgență, deși legislația în vigoare prevede că aceasta trebuie aprobată de către Parlament, argumentând, printre altele, că această "scurtătură" este necesară pentru a se evita riscul ca România să fie dată în judecată la Curtea Europeană de Justiție și eventual obligată să plătească amenzi în cadrul unei proceduri de infringement a Comisiei Europene aflată în desfășurare și demarată în urmă cu 5 ani, legată de autorizarea mai multor microhidrocentrale.
Orice acord de investiții între China și Uniunea Europeană trebuie să implice reciprocitate, companiile europene urmând să se bucure de aceleași libertăți pentru a investi în statul asiatic de care se bucură cele chinezești în Europa, a afirmat vineri cancelarul german Angela Merkel, transmite Reuters.
România, Italia și Spania se numără printre cele mai mari beneficiare ale banilor din Fondul UE de relansare economică post-COVID-19, pentru care s-au purtat negocieri dure între statele membre, ceea ce reprezintă o "oportunitate incredibilă" pentru grupul de energie și utilități Enel, cu prezență importantă pe aceste 3 piețe, grupul intenționând să ajute guvernele acestor țări să absoarbă acești bani, a declarat CEO-ul Enel, Francesco Starace.